Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013

Granițe comune. Soluții comune. www.ro-ua-md.net

Analiza IMM

Acasă > Content > Analiza IMM

Pe parcursul anilor 2000-2011, economia Republicii Moldova a avut o dezvoltare ascendentă, creşterea cumulativă a produsului intern brut alcătuind 75,5%. Rata sărăciei absolute s-a redus de la 67,8% în 2000 la 21,9% în 2010. Modelul de creştere economică, însa, a rămas, în mare parte, bazat pe consum, cu impact limitat asupra creării locurilor de muncă în ţară. Remitenţele, şi nu salariile, au devenit o sursă importantă de creştere a consumului şi a venitului disponibil al gospodăriilor, în special în spaţiul rural. Creşterea cererii pe piaţa autohtonă nu a fost însoţită de o evoluţie corespunzătoare a ofertei: pe multe segmente de piaţă produsele de import s-au dovedit a fi mai competitive. Pe de altă parte, dezvoltarea exporturilor a fost limitată de deficientele mediului de afaceri şi aprecierea valutei naţionale. Criza economică din anii 2008-2009 a confirmat nivelul înalt de vulnerabilitate a economiei ţării la şocurile externe. În termeni reali, la sfârşitul anului 2009, PIB-ul s-a redus cu circa 9%. Canalele principale de transmitere a crizei au fost exporturile şi remitenţele. În următorii doi ani, economia şi-a reluat ritmul de dezvoltare, creşterea cumulativă pe parcursul anilor 2010–2011 constituind 14%. Nivelul de ocupare a forţei de muncă a scăzut dramatic de la 60% în 2000 la 40,5% în 2012. Pe de alta parte, nivelul şomajului a fost de doar de 4,8% în trimestrul III al anului 2012. Ultimul indicator însă nu caracterizează corect starea economiei naţionale. Numărul relativ redus de locuri de muncă, bine plătite, descurajează oamenii să caute locuri de muncă, aceştia preferând să rămână inactivi sau să plece la lucru peste hotare. Emigrarea forţei de muncă, conjugată cu declinul demografic, vin să conteste mitul precum că în Moldova forţa de muncă este multă, calificată şi ieftină. În consecinţă, pe piaţa muncii se atestă un dezechilibru substanţial dintre cerere şi ofertă, precum şi un deficit de forţă de muncă calificată. Provocarea majoră pe plan economic constă în transformarea modelului de creştere în unul care, pe de o parte, ar asigura durabilitatea ritmurilor de creştere.

Sectorul IMM reprezintă catalizatorul economiei naționale a Republicii Moldova. În perioada de stabilire a relaţiilor de piaţă, rolul IMM-urilor era determinat nu doar de structura economiei creată, în care ponderea înaltă o ocupa genurile de activitate, preferate de întreprinderile mici, ci şi de existenţa resurselor umane, rămase fără lucru, a utilajelor neutilizate, materiilor prime secundare, care optim puteau fi utilizate de către micul business. În decursul a 20 de ani, sectorul IMM al Republicii Moldova a crescut atît din punct de vedere calitativ, cît şi cantitativ. În Republica Moldova, IMM-urile constituie o pondere esenţială în numărul total al agenţilor economici, asigură ocuparea forţei de muncă şi un nivel modest de venit, asigură saturarea pieţei de mărfuri, participă la crearea PIB-ului.

În cadrul elaborării Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor micişi mijlocii pentru anii 2012-2020 (Hotărîrea Comisiei de Stat pentru piața hîrtiilor de valoare nr. 685 din 13 septembrie 2012) a fost realizată analiza punctelor forte şi a celor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor din sectorul IMM

Analiza SWOT a sectorului IMM

 

Puncte forte

Puncte slabe

- Bază legislativă pentru dezvoltarea IMM-urilor creată şi îmbunătăţită continuu.
- Proceduri facile pentru înregistrarea IMM.
- Punerea în aplicare a strategiilor, programelor şi mecanismelor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor.
- Poziţia geografică favorabilă a ţării, situată între UE şi ţările CSI.
- Atitudinea pozitivă a populaţiei faţă de IMM-uri şi dorinţa de a avea propria afacere.
- Forţa de muncă cu abilităţi în cunoaşterea limbilor străine.
- Noi competenţe dobîndite şi transferabile prin revenirea emigranţilor.
- Conlucrare internaţională de domeniu (Consiliul Consultativ pentru susţinerea şi dezvoltarea IMM-urilor al CSI şi Grupul de lucru privind IMM-urile OCEMN).
- Sistem de telecomunicaţii bine dezvoltat inclusiv acces la Internet.
- Personal înalt calificat în sectorul TIC.
- Regimuri de comerţ favorabile (CSI, CEFTA, UE Turcia).

- Eficienţă redusă a implementării bazei legislative.
- Dezechilibrul dezvoltării sectorului IMM-urilor în profil teritorial.
- Dialog şi conlucrare ineficientă între întreprinzători şi autorităţile publice.
- Capacitate financiară limitată a statului pentru susţinerea IMM-urilor.
- Lipsa instrumentelor de susţinere financiară a proiectelor inovaţionale.
- Nivel scăzut de elaborare şi absorbţie a inovaţiilor.
- Monopolizarea sectoarelor economiei naţionale şi concurenţa neloială.
- Infrastructură de suport în afaceri şi a pieţei de capital sub dezvoltate.
- Nivel scăzut al culturii antreprenoriale şi al formării profesionale.
- Slaba cunoaştere a tehnicilor de export/acces pe pieţe externe şi cota redusă a IMM-urilor la export.
- Nivelul scăzut de competitivitate a IMM-urilor.

Oportunităţi

Ameninţări

- Creşterea atenţiei statului faţă de problemele şi necesităţile sectorului IMM-urilor.
- Crearea Consiliului Consultativ pentru IMM-uri.
- Dezvoltarea investiţiilor în parteneriatul public-privat.
- Vectorul pro-european în dezvoltarea naţională.
- Extinderea domeniului de cooperare internaţională, dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru IMM-uri şi a infrastructurii regionale cu consolidarea punctelor de contact.
- Dezvoltarea continuă a internaţionalizării sectorului IMM-urilor.
- Dezvoltarea continuă a tehnologiilor şi inovaţiilor şi a capacităţii de absorbţie ale acestora.
- Dezvoltarea politicii de clustere.
- Reformarea continuă a sistemului educaţional în domeniul antreprenorial şi a formării profesionale.
- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a drepturilor de proprietate intelectuală.
- Dezvoltarea pieţei serviciilor de consultanţă.
- Susţinerea dezvoltării birourilor istoriilor de credit.
- Simplificarea continuă a procesului de înregistrare şi reglementare a activităţii IMM-urilor.

- Existenţa conflictului teritorial.
- Migrarea semnificativă în rîndul tinerilor şi lipsa influxului de cadre tinere specializate în activităţi antreprenoriale.
- Creşterea economiei tenebre.
- Presiune competitivă internaţională.
- Dependenţa energetică a ţării.
- Adaptarea lentă a sistemului educaţional la cererea pieţei forţei de muncă.
- Participarea slabă a antreprenorilor la programele de educaţie antreprenorială.
- Tendinţa de majorare a poverii fiscale.
- Instabilitatea cadrului legislativ.